TRADITII DE PASTI LA ROMANI

 

OBICEIURI SI TRADITII DE PASTE LA ROMANI


Pastele, Sărbătoarea Cea mai sfântă DIN Calendarului creștin, Este de întâmpinat cu Datini români Zone SPECIFICE fiecărei Parte.
In Bucovina, in Săptămîna Patimilor, se străduiesc Oamenii Să încheie Toate activitatile Un gospodaresti - uf Arat Pământul Să ȘI clubul Chelsea, văruite ȘI Casele împodobite, noi veșmintele termina să fie.
În Miercurea, Joia Mare Sau Vinerea, Femeile pregatesc Pasca ȘI Ouăle Roșii, aceste Două simboluri Pascale ale vietii, ale Învierii.
Datinile Pascale BUCOVINENE au schițat ȘI tobă ONU al traditiei răzeșești Romănești Dar Si al traditiei huțule, numit "Drumul ouălor încondeiate", de îngrijire Cuprinde localitatile Ciocănești, Fundu Moldovei, Breaza, Moldovița, Vatra Moldoviței, Marginea, Putna, Brodina, Mănăstirea Humorului ȘI Voroneț.
Încondeiate Ouăle Sau "muncite", Împreun` cu Pasca cu brânză, ouă ȘI stafide, Si cu colacii de îngrijire pe reprezentau bucatele Razesii.Centrarea le la biserică duceau ofrandă, pentru o fi sfințite de Înviere version noaptea.
Cosul țăranilor umplut epoca iobagi, INSA, cu ouă Roșii Sau galbene, Cozonac ONU cu, în loc de PASCA, cu pâinișoare de Secară, în loc de colaci, cu BUCATI de carne friptă, Slanina, UNT, brânză proaspata, usturoi si altele.
Încondeierea de Traditia cuțitelor ouălor ȘI se mai istorică Pastreaza ȘI Astazi, Cși Traditia răzeșească au tãrãneascã ȘI CEA ONU Bun devenit armonios spiritual Comun.
Ouăle Roșii, Traditie si artă, în ACELASI Timp, cu profunde semnificații version Editura Universul Credinței, reprezintă Învierea de naturii Către Viață nouă Inceputul, pefigurând "Învierea creștină".
Bucovinene un meșteșug ACEST o devenit artă. De la o simpla vopsire la ouălor sa Trecut "picurarea", "închistrirea" Sau "încondeierea" cerule de un DIN EXPRIMA Dorința frumosul, de individualizare pentru o CAȚ ȘI Comunica mai bine simbolurile creștine. Printre cele mai folosite se numără Crucea, Pasca, nafura, Prescura, Dar Si motivele Traditionale intalnite pe tesaturi, SAU încrustate în lemn cca Roata Carului, Bradul, Suveica, Vieții Pomul, Coarnele Berbecului, Calea rătăcită, Spicul de grâu, Ciobanului cârligul.
Legendele legatul de ne apariția ouălor Roșii filat CĂ, "Sfânta Maria Fecioara, venind SA- Vada ȘI Fiul răstignit, un ADUS Cos-ouă intr ONU, de îngrijire pe la puroi de sub cruce, s-IAR acestea au înroșit". O Altă legendă povestește AO "Dupa ce Iisus a răstignit Fost, rabinii farisei au facut onu ospăț de bucurie UNUL Dintre ei un SPUS:." Cand VA Pune o Cocoșul pe care-l mancam ȘI ouăle fierte vor Roșii deveni, atunci VA Pune o ȘI Iisus "Nici Nu si-a terminat bine vorbele s-ȘI au ouăle facut Roșii, Cocoșul un IAR inceput să bată DIN Aripi".
La vopsitul Culorile folosite au ouălor, în Bucovina o anumită însemnătate: Roșu - al Soarelui simbol, focului, Bucuriei de dragostei ȘI viață Mențiune; Negru - absolutismul, statornicie, Eternitate; galben - lumină, Tinerețe, Fericire, belșug, ospitalitate; verde - reînnoirea naturii, prospețime, rodnicie, Speranță; albastru - cer, Sanatate, vitalitate; violet - stapanire de sine, rabdare, Încredere, dreptate.
Traditia principal În populară, se crede de CĂ ouăle de Paști Sunt purtătoare Puteri miraculoase, vindecând ELE Boli ȘI DIN protejând Animalele gospodărie. Principal În dimineața primei zile de Pasti, copiii se spală pe față cu Apă Dintr-un VAS de ingrijire in s-au pus de seara onu ou Roșu și ONU bănuț de argint, astfel, spunându-se Ca, tot anul, vor Copiii fi sanatosi ȘI rumeni la fata OUL de Pasti precum ȘI curati cca argintul.
Ciocnitul sunt deosebite ouălor Roșii semnificații. Îngrijire Cei ritual se practică vor ACEST întâlni in viata Viitoare, pe IAR Nu vor rătăci Pământ niciodata. Se Spune CĂ Nu se atunci cand vor mai face de ouă Roșii Pasti VA veni Sfârșitul lumii.
"Cea mai de seamă coptură, de îngrijire pe o mananca Românii, Este Pașca", Simion Florea Marian spunea, preot ȘI etnograf român.
Plămădită DIN de făină grâu curat, gospodinele ÎI forma Rotundă dau, pentru se crede CĂ scutecele lui Hristos CĂ au Fost rotunde. Pasca se REduceți la o biserică pentru fi sfințită, se apoi mananca în familie.
Lumânarea de Înviere Este Purtata version Manà de FIECARE creștin version noaptea Învierii Este ȘI DIN lumenul aprinsă de adusă de pe masa preot Sfântului Altar. Este this lumânare Simbolul învierii, al Biruinței Vieții Asupra morții Si a lui Hristos luminii Intunericului Asupra păcatului. MuLtI de Pastreaza Restul nearsă lumânare rămasă SLUJBA ȘI O DUPA version aprind Cursul Anului version în îngrijirea au Cazul onu mare necaz la Casa.
Este Crucea lui Simbolul iubirii pentru DUMNEZEU Oameni, lui Simbolul jertfei pentru Iisus Hristos Salvarea omenirii. Un Crucea al Fost creștinătății declarată de simbol Către Constantin Împăratul, în cadrul de la Niceea CONSILIULUI, în anul 325 dupa Hristos. De Paște Mielul sacrificat simbolizează jertfa de va putea sa faca pentru Mântuitorul Hristos iertarea păcatelor lumii Si a murit pe cruce ca onu Miel nevinovat.
În Țara Oașului, gospodinelor Incep pregătirile incas DIN Joia Mare, cand se confruntă cu curat version Casa si Incep Sa se pregătească prăjiturile ȘI cozonacii. Mare principal În satul Vinerea (-Seacă Vinerea) se cuțitelor ajun, se postește se ȘI "împistresc" (înroșesc) ouăle, se fac coci ȘI pâine, se dA Pomana sărmani Celor intru pomenirea Morti Celor.
De la Sambata de Pasti, gospodinele Traditionale ce pregatesc bucatele vor împodobi Masa de sărbătoare. Principal În dimineața zilei de Paști, oșenii, îmbrăcați cu cele mai frumoase costum populare, ducele version cosuri de nuiele (Coșarcă păștii) Diferite Bunătăți - Pasca, friptura de Miel, cârnații Afumați, sunca, cozonacii, Vinul, vopsite ouăle - Spre o fi sfințite de preot, la biserică. Principal În majoritatea localităților DIN Oaș există Sală ca Obiceiul, în o FIECARE, de Pasti, fetele-și confecționeze Să Sau SA- ȘI UN nou costum achiziționeze populare cu îngrijirea vor fuziona a la biserică, Dar Si la DANT.
A doua zi de Pasti, în unele Localitati DIN Țara Oașului există Sală Obiceiul cca finii Să meargă la nasi ospeție version ( "Nánási"), finii Nasilor ducând Colac ONU ornamentat Frumos ( "împistrit") ȘI UN ol cu vin. De asemenea, mai există Sală Obiceiul AR în Ziua de Pasti, IMEDIAT Dupa păștilor sfințirea, feciorii ȘI cu fetele Să pasca pentru alerge o Ajunge Primii Acasă version Speranþa Se vor căsători CĂ version anul Acela. Se mai presupune CA, cel de îngrijire VA VA Acasă Ajunge Primul Avea noroc, VA fi cel dintâi Sat, ÎI VA îmbinați bine tot anul ȘI Nu se vor Lega de El bolile.
UNUL Dintre cele mai frumoase obiceiuri ale Țării Oașului, INSA Foarte putin cunoscut, Este înconjuratul Bisericii, de îngrijire se desfășoară într - un Sau o Doua zi Treia Dupa Pasti, în localitatea Racșa. Principal În Fața Bisericii, SLUJBA Dupa, se feciori si fete Aduna Si, dupa CE FAC (perechi un baiat o fata) ȘI, înlănțuiți de înconjoară astfel Trei ori Biserica. În Curtea Bisericii, la ACEST spectacol asistă întreaga comunitate. Aici se proiectează ȘI casatorii viitoarele, mama CACI Unui băiat pe discuta cu mama margine fete admirându-UNEI si Copiii despre posibilitatea ȘI vorbind doi Unirii Celor. INSA, de inainte Orice semnificație tradițională, acesta Este al ONU veritabil obicei Prieteniei, al apropierii sufletești, deoarece Sarbatorile Pascale Sunt Sărbătorii ale familiei, ale COMUNITATII.
Lunea Pastelui în Transilvania ÎI Transforma pe BAIETI version adevarati "pelerini" pe la Casele fetelor, Unde merg cu udatul. BAIETII se Cete version Aduna ȘI pe la pornesc pentru o Casele fetelor le stropi.
Obiceiul sunt la Fetei Legenda Bază creștine Si a Fetei păgâne. ACEASTA-Spune ca intr o zi o fată la Mergea Creștină Vanda Târg Să ouă. Pe drum sa întâlnit cu o fată păgână, de îngrijire Dorea le Să cumpere ȘI Au inceput Să povestească. Din vorbă version vorbă, printre altele , fata creștină despre explicat celeilalte Credința version dumnezeu, despre binele creștin Si a-o sa îndemnat se creștineze. Pagana ia SPUS CĂ SE creștinează atunci Numai ÎI DACA dovedește CĂ DUMNEZEU există Sală, de îngrijire coloreze Să ouăle version Roșu. Minunea sa intamplat, IAR fete au Cele Două de emoție leșinat. Niște le-au trecători vazut le-au ȘI stropit cu apa. Se Spune Ca de la ar fi ACEASTA RAMAS legendă Obiceiul de de udat pasta. De îngrijire Indiferent Poveștile ÎI stau la baza, e Obiceiul de SUTE de vechi ani si e practicat Nu Numai Transilvania DIN version Satele, Dar Si la Orașe, de Bărbați De toate vârstele.
Dimineața la udat pornesc cei mici, de îngrijire sunt conforme cu traditiei Sunt răsplătiți ouă Prajituri Roșii ȘI.
ONU alt obicei Este CA feciorii DIN așezat cu ei , printre altele , Să o Galeata cu apa Si Sa Acasa la meargă nemăritate Fetele. Le gasesc dormind DACA, Galeata PE ELE toarnă. Se crede ingrijire CĂ fetele Sunt udate se vor Marita In curand.
În zona de Transilvania din Alte, în ziua de sâmbătă, BAIETII împodobesc Brazii cu panglici colorate, la IAR Intunericului lăsarea, se strecoara Tinerii version de maritat curțile fetelor le Agata ȘI Brazii la Poartă. La Frumoase vin Fetele DIN așezat de zeci BAIETI, de îngrijire joc de cuvinte crenguțe la Poartă.
Principal În localitatea Trei Sate, din județul Mureș, într - o zi de Paște Treia, ce Dupa Femeile frumoase Sunt stropite, viță de vie ȘI flăcăilor rândul de udați să fie așezat fetele DIN. Obiceiul stropitului de Pasti a Fost ADUS in Transilvania inca de Perioada Evului Mediu sașii DIN zona Sibiului. De aici, el sa răspândit version Toate zonele de Germani locuite. Apoi, o Traditia de Maghiari Fost preluată, IAR mai târziu sa răspândit SI în rândul populației românești DIN Transilvania, Unde se Pastreaza ȘI astazi.

Sursa: Arhttp: //www.diacaf.com/stiri/actualitate/obiceiuri-si-traditii-de-paste-la-romani_6244828.html

 

 

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •